Bookfest
Jurnalistul
Florian Bichir lanseaza 2 carti care se citesc cu sufletul la gura
„Atentat la Mareşal”. Ion
Antonescu ţinta paraşutiştilor sovietici şi „Război în eter, 23 august 1944 pe
unde radio”
Aflandu-ma
la Bucuresti, la data de 25 mai 2015 am avut placerea de a asista la Bookfest
la lansarea a 2 carti de exceptie, care se citesc cu sufletul la gura. E foarte
bine ca apar si astfel de carti, care, bazate pe documente de arhiva,
“indreapta” parti necercetate suficient ale istoriei nostre recente, istorie
“periata” decenii la rand de istoriografi “politically correct”, in gratiile
comunistilor, si mai recent, ale guvernantilor. Florian Bichir este un
non-conformist, care a reusit sa gaseasca chiar si ce au cautat si n-au mai
gasit KGB-ul si Securitatea. In noaptea de 27 iulie 1944, sovieticii lanseaza 5
fosti prizonieri de razboi romani, “reconvertiti” in marionete sovietice (cel
putin aparent, deoarece 3 dintre ei se predau autoritatilor romane la putin
timp dupa parasutare) in apropiere de Olanesti, cu misiunea de a-l lichida pe
Conducatorul Statului, Maresal Antonescu. Toata istoria, bazata pe declaratiile
politistilor care s-au ocupat de caz, ale ofiterilor SSI si ale
supravietuitorilor comandoului o cititi in “„Atentat la Mareşal”. Ion Antonescu
ţinta paraşutiştilor sovietici”. Florian Bichir isi pune, pe drept cuvant,
intrebarea: daca sovieticii tratau cu Maresalul Antonescu iesirea Romaniei din
razboi, de ce trimit un comando sa-l asasineze? Este asta o cutuma sovietica in
a duce tratative de pace!?
Ce-a de-a
doua carte ne prezinta informatiile contradictorii lansate in eter de
beligerantii din cel de-al Doilea Razboi Mondial (Radio Moscova, Radio Romania,
BBC, Radio Donau, etc), dupa anuntarea unilaterala de catre Regele Mihai, in
dupa-amiaza zilei de 23 august 1944, a “armistitiului” cu Aliatii. Cine a
mintit, cine a dezinformat, cine a fost mai aproape de adevar, veti afla
citind: „Război în eter, 23 august 1944 pe unde radio”
Multumim
d-lui Florian Bichir pentru gasirea si publicarea acestor documente inedite,
care nu vor mai putea fi ignorate de aici incolo nici macar de istoricii
“politically correct”.